Fain, fain, zise bursucul
În cercuri tot mai
vaste
Ne-ndepărtăm de noi,
Atrași de alte astre,
De îngeri și moroi.
Unii devin furtună,
Alții doar vulturi
gri,
Eterni vom fi, cunună
Altor planete vii.
Iar eu mă voi întoarce
La masa mea de scris,
Un vechi ceasornic
toarce,
Oare ce vede-n vis?
**************************
Strâmbul zice că e drept,
Iar nebunul e-nțelept.
****************************
Suntem seniori și signiorine,
Din Burgundia, Burdujeni, Berceni,
Avem aceiași părinți, vezi bine,
Călătorim prin codri
și vremi.
Vorbele plutesc
luminoase,
Soarele- coif lucind,
Pletele sale să lase
Speranțele către Ind.
Femeile frumoase
scriu versuri?
Stăm roată și așteptăm,
Cineva cântă, alesul
Moare departe, pe țărm.
Secerișul capetelor – pe terminate,
Cei plecați nu revin,
Cei rămași tânjesc după moarte,
Jocuri sălbatice. Știm.
Goarne, statui amintirii
Amestecă rufele vechi,
Apar fiii omenirii,
Versurile perechi.
Începe ospățul, finalul
Orele curg vuind,
Plângi Lorelei? E valul,
Mănăstirea cuvintelor. Simt.
BORIS MARIAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu