Am să încep
Am să încep cu un popă
Care avea un câine,
El pe câine l-a iubit,
ș.a.m.d., prost este că iubitul câine
a murit, copitele cailor bat nemulțumite,
vântul răspândește acest zvon trist,
ochii trecătorilor nu spun nimic.
Or fi și ei cai?
Erau blocuri în centru pentru cai.
Câinele a rămas un animal de provincie.
Ați văzut câine în parlament ?
Dar ce-mi pasă, ce tineri mai eram,
Ce-nfiorați, acele biete vorbe, fericire, etc.,
Acum domnim între o zi și-o noapte,
Nu te-am zărit în țara vieții, erai?
Tu plângi? De ce? Visările – Coloane moarte.
Ferește-te de vorbe. De s-ar lăsa tăcerea.
Nu am fost niciodată suficient de singur.
Paznic al depărtărilor, asta voi fi.
Mormântul unei fete tinere,
Un idiot cântă alături, în surdină.
Eu cred că numai orbii au șansa să zboare.
BORIS MARIAN
Am văzut un copac umblând singur,
fratele lui a fost tăiat în bucăți,
acum el caută să-și facă dreptate.
A găsit o fată cu suflet care l-a îndrăgit
și l-a resădit în grădina ei,
într-o noapte, fata s-a trezit,
lângă ea stătea nemișcat
Prințul-copac, cu ochi minunați, albaștri,
cu brațe vânjoase...
**********************
Papară cu păpădia
legară iubire cu sila,
vântul le-a fost naș-conaș,
ei au plecat la oraș.
Fuse o nuntă ciudată,
papară-bărbat, papa-fată,
se reflectau în oglinzi,
suflete, cum te aprinzi,
o, Doamne, incendiul fu mare,
papară ardea ca o pară,
doar păpădia gingașă
se umezi , fiind părtașă.
Astea sunt viața și moartea,
citește și plângi, zice cartea.
BMM
Am beut o licoare care m-a dus
într-o mină adâncă, dincolo de vis,
acolo se mâncau cai întregi,
tramvaiele mergeau cu spatele,
mi-era greață cum simt gravidele,
Harwood se numea viitorul copil,
avea perciuni, studia Talmudul,
Liddle, am șoptit și ea m-a sărutat.
M-am trezit, un cal rămăsese nemâncat,
Făcea baie și fluiera din penis.
*8***
Opt varice de iubire,
cu un steag la primărie,
calea este Valea Băii,
Nasredin castrează răii,
ia o piatră falsofilă,
se pitește într-o vilă,
caută droguri și alcooluri,
nu găsește nici în mall-uri,
gândul nu se naște-n creier,
ca gândacul pe conveier,
Jung ne-a spus secretul ista
de la țața-brahmanista,
doi agonici, reiteri, heringi
ne zâmbesc ,ah, cadaverici.
i
vineri, 20 octombrie 2017
duminică, 15 octombrie 2017
3 Pușcașii
marini au arestat un pește care deținea mii de case deocheate
și multe
submersibile perisabile, traficul de antidroguri a crescut
spre
disperarea nebnilor monofiziți, au dispărut supermarketurile
în favoarea
sălilor de lectură,
Oituz ,spuse
Penelope Cruz, venind cu atașamentPușcașii marini au arestat un pește care
deținea mii de case deocheate
și multe
submersibile perisabile, traficul de antidroguri a crescut
spre
disperarea nebnilor monofiziți, au dispărut supermarketurile
în favoarea
sălilor de lectură,
Oituz ,spuse
Penelope Cruz, venind cu atașamentPușcașii marini au arestat un pește care
deținea mii de case deocheate
și multe
submersibile perisabile, traficul de antidroguri a crescut
spre
disperarea nebnilor monofiziți, au dispărut supermarketurile
în favoarea
sălilor de lectură,
Oituz ,spuse
Penelope Cruz, venind cu atașament,
APARITIE
LUNARA
NR.9
Septe
Nu sunt
Nu sunt de luat în seamă,
e clar ca bună ziua,
nu sunt nici Dalai Lama,
adeseori spun „piua”. Nu mă ascund de mine,
nu-s tânăr nici bătrân,
un veteran, acolo,
pe versul meu stăpân.
Poetul, ca Ulise,
îşi caută mereu casa,
iar casa lui dispare,
în zarea fumegoasă.
O Penelopă, totuşi, aşteaptă undeva,
acolo unde nimeni nu m-a citit cândva.
Faci ce vrei cu viața ta,
musculiță,musaca,
mâini de aur, ani de plumb,
nimic astăzi nu e scump.
Mirodenii irocheze
pentru burtă, pentru freze,
un bastard la două ore
din Titan în Bangalore.
Pyke și Saltcliffe ,comisari
caută fete mari și tari.
Din Volantis negustorii
aduc negi trezind fiorii.
Așa-i jocul la Florența,
zanga-zanga, zdrența-zdrența.
mbrie
luni, 9 octombrie 2017
Un șoarece alb străbate lumea
Aștept rezultatele, ciudat, un fir subțire,
rugăciunile le fac doar acasă,
Un șoarece alb străbate lumea nu se vede, nu se aude, o fi poezia din noi? Brr, ce s-ar supăra irina sau luminița, fie, Algernon, el așteaptă flori, din lumină în întuneric e rău nici invers nu-i bine, dar cum,Platoane? Nările balenei suflă din greu, Iona gândește și suferă, ziarul din poală strigă știri, sutienul vedetei, șlițul președintelui, gripa rățuștilor, există amoruri telegrafice, seisme orgasmice de opt grade, oare cum se iubesc scoicile? Veni o sperietoare,un monstru al moralei, se dușmănea cu criticul Dyonisos Ștefanache, descoperi că nimeni nu are har, nici harfă? Ei și? Actorul s-a împușcat sub scenă, martor fiind șoarecele alb. În Jardin des Plantes vezi pelicani din Chapultepec, emoționant. Cu asta am spus totul, bye.
eu și Dumnezeu în aceeași casă,
amintiri și regrete, pericole ,iubiri,
cel mai mult iubesc viața,
dar ea ne trădează de atâtea ori,
niciodată nu am înțeles de ce nu e veșnică.
BMM
O somnolență dulce, se enervează lumea,
podețul e aproape, noi îl vom trece oare?
Tensiunea, ah, tensiunea și diabetul tandru
ne pregătesc serbarea grețoasă cu fanfare.
Dar poți să cazi în șanțul cu lighioane roze
să le citești poeme abstracte sau obeze,
nimic nu-i imposibil,of course, mai e și vinul,
Cibinul cu fecioare frumoase și malteze.
BMM
albie nouă, o arcă nouă, un nou legământ,
nu întreba de rostul vieții,
natura nu face pomeni,
fii însuți povățuitor,
tavanul este exact deasupra capului tău,
niciodată nu vei fi în pas cu vremea,
be above ground. Excelsior.
BMM
Salatierul era o rasă de câini care mânca … salată,
O făcea lată când voia, oleandrul era la locul lui,
Despre albastrul de mare ce să vorbim, bleumarin.
Candelario a fost prins între pulpele Mariei Perlamării.
Liber Belial, strigau studenții plecând la miting.
Acolo se discuta despre Aristotel zis și Mefisto.
Nu-i bai. Metafora, metafora, se aud din sală proteste.
Goya zâmbește, el știe taina metaforei. Ca și Gauguin.
Ca și Gagarin. La Carcassone, băieți, ne strigă vecina,
Venise de la Glina. Acolo e muntele înalt și plin de bazalt moale.
Pe Rio Costa am stat și plâns, ne număram coastele, coasele.
Numele trandafirului se citea sus, pe creste, era numele tău, iubito,
Ia-mă în clopotul tău minunat. Încrucișați coborâm în Maelstrom.
BMM
Dick cel norocos nimeri un os,
osul era vechi și purta urechi,
un călcâi avea doar din mucava,
trup cu mulți noduli,
unii mai fuduli,
cu prelungitor ,faci la ochi ulcior,
mușchiuleț cu drag, sări și peste prag,
musca te mușca, apoi te drena,
că langusta rea lustra o mișca,
lustră cu zacuscă în lăudata pustă.
Acu ce să spun? Trec la mic dejun.
rugăciunile le fac doar acasă,
Un șoarece alb străbate lumea nu se vede, nu se aude, o fi poezia din noi? Brr, ce s-ar supăra irina sau luminița, fie, Algernon, el așteaptă flori, din lumină în întuneric e rău nici invers nu-i bine, dar cum,Platoane? Nările balenei suflă din greu, Iona gândește și suferă, ziarul din poală strigă știri, sutienul vedetei, șlițul președintelui, gripa rățuștilor, există amoruri telegrafice, seisme orgasmice de opt grade, oare cum se iubesc scoicile? Veni o sperietoare,un monstru al moralei, se dușmănea cu criticul Dyonisos Ștefanache, descoperi că nimeni nu are har, nici harfă? Ei și? Actorul s-a împușcat sub scenă, martor fiind șoarecele alb. În Jardin des Plantes vezi pelicani din Chapultepec, emoționant. Cu asta am spus totul, bye.
eu și Dumnezeu în aceeași casă,
amintiri și regrete, pericole ,iubiri,
cel mai mult iubesc viața,
dar ea ne trădează de atâtea ori,
niciodată nu am înțeles de ce nu e veșnică.
BMM
O somnolență dulce, se enervează lumea,
podețul e aproape, noi îl vom trece oare?
Tensiunea, ah, tensiunea și diabetul tandru
ne pregătesc serbarea grețoasă cu fanfare.
Dar poți să cazi în șanțul cu lighioane roze
să le citești poeme abstracte sau obeze,
nimic nu-i imposibil,of course, mai e și vinul,
Cibinul cu fecioare frumoase și malteze.
BMM
albie nouă, o arcă nouă, un nou legământ,
nu întreba de rostul vieții,
natura nu face pomeni,
fii însuți povățuitor,
tavanul este exact deasupra capului tău,
niciodată nu vei fi în pas cu vremea,
be above ground. Excelsior.
BMM
Salatierul era o rasă de câini care mânca … salată,
O făcea lată când voia, oleandrul era la locul lui,
Despre albastrul de mare ce să vorbim, bleumarin.
Candelario a fost prins între pulpele Mariei Perlamării.
Liber Belial, strigau studenții plecând la miting.
Acolo se discuta despre Aristotel zis și Mefisto.
Nu-i bai. Metafora, metafora, se aud din sală proteste.
Goya zâmbește, el știe taina metaforei. Ca și Gauguin.
Ca și Gagarin. La Carcassone, băieți, ne strigă vecina,
Venise de la Glina. Acolo e muntele înalt și plin de bazalt moale.
Pe Rio Costa am stat și plâns, ne număram coastele, coasele.
Numele trandafirului se citea sus, pe creste, era numele tău, iubito,
Ia-mă în clopotul tău minunat. Încrucișați coborâm în Maelstrom.
BMM
Dick cel norocos nimeri un os,
osul era vechi și purta urechi,
un călcâi avea doar din mucava,
trup cu mulți noduli,
unii mai fuduli,
cu prelungitor ,faci la ochi ulcior,
mușchiuleț cu drag, sări și peste prag,
musca te mușca, apoi te drena,
că langusta rea lustra o mișca,
lustră cu zacuscă în lăudata pustă.
Acu ce să spun? Trec la mic dejun.
joi, 5 octombrie 2017
Arivaj, arivaj, strigă omul de la Blaj,
Arivaj, arivaj, strigă omul de la Blaj,
că blăjenii sunt de treabă,
nu te pupă, nu te-ntreabă,
ca amicul din Lyon, unde mi-am luat palton
Un palton și un poltron jucau table pe balcon, la palat, da, la palat o salată au mâncat,
Pan cu favoritele,
Nan cu cameristele,
numai Stan și Bran muncesc de-unu mai muncitoresc. Nu mai râde tov. Pascalu, te pui rău cu genialu,
un pantof și o pansea jucau leapșa-n Bogota, că acolo-s mulți bogați
și se simt cu toții frați. Iar pistolul doar ucide, asta spune Tucidide, ca fumatul, ca scuipatul, incomunicarea, da, asta spune Obama.
****************************
2..
Trebuie să fii foarte tânără, doamnă,
îți amintești reședința guyană?
privirea stinge-mi-o, blonda mea,
eu văd numai cu inima,
eu te sărut cu tot trupul, femeie,
frânge-mi brațele, gândul descheie,
mistui ființa, nu și iubirea,
îți amintești cum era în Assiria?
În Babylon, Ierusalim,
unde vei fi, eu am să vin.
În tăcerea mătăsoasă ,
numai tu erai frumoasă,
goală, albă, cum vrei tu,
mergem și la Tombuctu.
Dar ceasornicul bătu,
iluzia devine- NU.
*******************
3.
Aș vrea să mă iubească cineva, spune toată lumea,
Nu cunoaștem moartea, ea ne cunoaște pe fiecare,
scopul vieții este viața însăși, înțelegi ceva?
Anda Luiza din Andaluzia , ea înțelege.
trăim într-o lume în care morții trăiesc,
timpul nu are nume, dar cuprinde orice,
citim Biblia de la sfârșit la început?
Dumnezeu este |Marele Singuratic, noi nu.
Adesea cântăm în săli goale, fie sub poduri prăbușite.
Ar trebui să învățăm cerșitul, este cea mai grea meserie.
Fiecare copac este un sfânt înlemnit, vorbiți-le.
Ascultați vocile păsărilor, dar auziți propria voce?
4.
Totul începe cu somnul, somonul și omul,
apoi alimentația, stația, eația, grația,
ține-automatul drept, omule înțelept,
prea ușor în normal intrăm ca în cașcaval,
viața are o scuză, poetul are o muză,
dar cine vrea ne acuză. Scuazați-mă, doamnă lehuză.
///////////////
Un șoarece alb nu-i alb și la suflet,
gândește Vasâlie ce crede că- i super,
doctorul zice ,Sile scrii tot
ce-ți amintești din Homorod,
halatul uitat de infirmieră,
orice amănunt din erosferă,
care aprinde mintea subțire,
adică fără hârtie, creion,
are bolnavul un simplu buton,
astfel femeia, computer îi pare
până ajunge la vindecare.
Bmm
Moartea, prietene, nu e o stare,
dinspre ocean - evaporare,
necunoscut e ciclul nostru,
o caligramă, o,Cagliostro,
Stai în lumină, galbenă mostră,
cade ninsoarea pe maluri, pe ostrov,
înăbușite legende din veacuri,
are și Domnul loc printre leacuri,
homeopatie spirituală,
nu vă grăbiți la baluri de gală,
Doamne, redă-mi structura atomică,
viața de dincolo simt că e comică.
BMM
că blăjenii sunt de treabă,
nu te pupă, nu te-ntreabă,
ca amicul din Lyon, unde mi-am luat palton
Un palton și un poltron jucau table pe balcon, la palat, da, la palat o salată au mâncat,
Pan cu favoritele,
Nan cu cameristele,
numai Stan și Bran muncesc de-unu mai muncitoresc. Nu mai râde tov. Pascalu, te pui rău cu genialu,
un pantof și o pansea jucau leapșa-n Bogota, că acolo-s mulți bogați
și se simt cu toții frați. Iar pistolul doar ucide, asta spune Tucidide, ca fumatul, ca scuipatul, incomunicarea, da, asta spune Obama.
****************************
2..
Trebuie să fii foarte tânără, doamnă,
îți amintești reședința guyană?
privirea stinge-mi-o, blonda mea,
eu văd numai cu inima,
eu te sărut cu tot trupul, femeie,
frânge-mi brațele, gândul descheie,
mistui ființa, nu și iubirea,
îți amintești cum era în Assiria?
În Babylon, Ierusalim,
unde vei fi, eu am să vin.
În tăcerea mătăsoasă ,
numai tu erai frumoasă,
goală, albă, cum vrei tu,
mergem și la Tombuctu.
Dar ceasornicul bătu,
iluzia devine- NU.
*******************
3.
Aș vrea să mă iubească cineva, spune toată lumea,
Nu cunoaștem moartea, ea ne cunoaște pe fiecare,
scopul vieții este viața însăși, înțelegi ceva?
Anda Luiza din Andaluzia , ea înțelege.
trăim într-o lume în care morții trăiesc,
timpul nu are nume, dar cuprinde orice,
citim Biblia de la sfârșit la început?
Dumnezeu este |Marele Singuratic, noi nu.
Adesea cântăm în săli goale, fie sub poduri prăbușite.
Ar trebui să învățăm cerșitul, este cea mai grea meserie.
Fiecare copac este un sfânt înlemnit, vorbiți-le.
Ascultați vocile păsărilor, dar auziți propria voce?
4.
Totul începe cu somnul, somonul și omul,
apoi alimentația, stația, eația, grația,
ține-automatul drept, omule înțelept,
prea ușor în normal intrăm ca în cașcaval,
viața are o scuză, poetul are o muză,
dar cine vrea ne acuză. Scuazați-mă, doamnă lehuză.
///////////////
Un șoarece alb nu-i alb și la suflet,
gândește Vasâlie ce crede că- i super,
doctorul zice ,Sile scrii tot
ce-ți amintești din Homorod,
halatul uitat de infirmieră,
orice amănunt din erosferă,
care aprinde mintea subțire,
adică fără hârtie, creion,
are bolnavul un simplu buton,
astfel femeia, computer îi pare
până ajunge la vindecare.
Bmm
Moartea, prietene, nu e o stare,
dinspre ocean - evaporare,
necunoscut e ciclul nostru,
o caligramă, o,Cagliostro,
Stai în lumină, galbenă mostră,
cade ninsoarea pe maluri, pe ostrov,
înăbușite legende din veacuri,
are și Domnul loc printre leacuri,
homeopatie spirituală,
nu vă grăbiți la baluri de gală,
Doamne, redă-mi structura atomică,
viața de dincolo simt că e comică.
BMM
marți, 3 octombrie 2017
Tăiem trupul pe mijloc să nu doară,
viscerele nu recunosc poezia,
ciudată nebunie ca un ardei roșu în frișcă,
ca un claun spânzurat de cornul lunii,
gândul, precum minerul coboară în iadul lăuntric,
pendula ca o mandibulă smulsă de șoc,
auzi muzica de dincolo? Nici mers, nici zbor,
alunecare de șarpe violet plin de duhuri păgâne,
respir ori nu, totuna este.
BMM
Fiind el o fire nerăbdătoare,
fugi de la morgă la cimitir,
acolo totul era în floare,
dar pentru dânsul ce pregătiri?
Are fundație, are volume,
este-n manuale ,dar ce folos?
Cine citește antume, postume?
Nu se multiplică Iisus Christos.
BMM
viscerele nu recunosc poezia,
ciudată nebunie ca un ardei roșu în frișcă,
ca un claun spânzurat de cornul lunii,
gândul, precum minerul coboară în iadul lăuntric,
pendula ca o mandibulă smulsă de șoc,
auzi muzica de dincolo? Nici mers, nici zbor,
alunecare de șarpe violet plin de duhuri păgâne,
respir ori nu, totuna este.
BMM
Fiind el o fire nerăbdătoare,
fugi de la morgă la cimitir,
acolo totul era în floare,
dar pentru dânsul ce pregătiri?
Are fundație, are volume,
este-n manuale ,dar ce folos?
Cine citește antume, postume?
Nu se multiplică Iisus Christos.
BMM
duminică, 1 octombrie 2017
Cuvintele sunt rotunde
Cuvintele de dragoste sunt rotunde,
Prin mine circulă un flux universal,
Îngerii nu au nevoie să scrie versuri,
Mimăm viața și moartea, mimăm scrisul,
Nu toți trandafirii sunt galbeni, doar tu ești o petală,
Esther, un vis din vremi uitate,
Te însoțesc ninsori de prea departe,
Să nu te temi, tu ești doar simbol și iar vis,
Tandrețe fără vorbe de prisos,
Ochii mai luminoși decât e ziua,
Umerii gingași, să-i sărut aș vrea.
****888***
Mitra și chitra, două vecine, două pianine,
mi-e foarte rău, iubito,tu ești abstractă,
fără acte de fată, albul ochilor merge la apus,
dar cine e Mitra? Veni din spital, vă rog,
fără vulturi, la etajul inferior e un maior,
între două conflagrați scrii un poem,
ridicula tomografie, un fel de Hiroshima,
săpunul vă spune ceva?
Frica poate fi (h)indusă,
urcăm pe pereți ca niște creveți albaștri,
să te împuști cu un bob de strugure,
mările s-au evaporat, creierul aleargă
prin spații înroșite de teamă,
simți mâna mamei, te doare, dragul meu?
BMM
Cuvintele de dragoste sunt rotunde,
Prin mine circulă un flux universal,
Îngerii nu au nevoie să scrie versuri,
Mimăm viața și moartea, mimăm scrisul,
Nu toți trandafirii sunt galbeni, doar tu ești o petală,
Esther, un vis din vremi uitate,
Te însoțesc ninsori de prea departe,
Să nu te temi, tu ești doar simbol și iar vis,
Tandrețe fără vorbe de prisos,
Ochii mai luminoși decât e ziua,
Umerii gingași, să-i sărut aș vrea.
****888***
Mitra și chitra, două vecine, două pianine,
mi-e foarte rău, iubito,tu ești abstractă,
fără acte de fată, albul ochilor merge la apus,
dar cine e Mitra? Veni din spital, vă rog,
fără vulturi, la etajul inferior e un maior,
între două conflagrați scrii un poem,
ridicula tomografie, un fel de Hiroshima,
săpunul vă spune ceva?
Frica poate fi (h)indusă,
urcăm pe pereți ca niște creveți albaștri,
să te împuști cu un bob de strugure,
mările s-au evaporat, creierul aleargă
prin spații înroșite de teamă,
simți mâna mamei, te doare, dragul meu?
BMM
sâmbătă, 30 septembrie 2017
Animal ciudat
Un animal ciudat, pisica -șoarece,
Înoată, vorbește, scrie, stoarcere,
Cu geamandura Neufahrwasser,
A prins un pescăruș în plasă.
Un pescăruș în bocanci de soldat,
Pisica-șoarece este aluat.
De sute de ani ruginește, e moale
mi-a spus o trecătoare goală.
nici nu știți ce face, ce drege
când nu e nimeni acasă, pe degete.
Profil divin, un biet hoinar,
Cu taina lui, un neant de jar,
Când moartea moare uneori
și eu mai sper și eu mai mor.
Abia grăit, între lumini,
Cuvântul piere din senin,
Eu mâna-ntind, primesc nimic,
Lucrează îngerii la circ.
Doar poezia fermentând
Se face vin, îmbată-un gând.
Poemul hormonal , femural,
Este poemul abisal.
De la alb la astral, mai sur
Mai tremur, nu mai cutremuri.
Fug și saltă caii roșii
Printre rânduri, rupe cocoșii,
Dar poemul tiroidean
Strigă-n sâmburi, de circa un an.
Am iubit ce-i demodat,
Dar și noul s-a re-demascat
Înțeleg că e f. important
Este Oul originar, gigant.
O zi de scrum, viitor de bronz,
Naivi întru legendă, bonzi,
Castele Morții înălțăm,
Iar viața e-n arendă, sudăm.
Pe marmuri flori împrăștiind,
Iubind prin anotimpuri tâmp.
Vezi aștri cum se-aprind, se sting
În falduri, nimburi de argint. .
Cuprins de vrajă și de verb,
poetul e o frunză, herb.
între nervuri și între nervi,
o rază, ca-n meduză-cerb.
Virgină statuie cu spate la mare,
Prin ochiul aparenței, ardoare,
Întreabă unde-i ocrul, dispare,
Dar sângele, dar trupul abandonat nu moare.
În liniștea grădinii, un leagăn întruna,
Un câine latră, e mătrăguna,
Al omului sălaș lunar,
Aleg o floare de muștar.
*********************
Atenție, sufletul
Atenție, mi-am pierdut sufletul,
Aducătorului – bună recompensă,
Dacă este o domnișoară, un pupic pe frunte,
Atât, sufletul meu latră rar, de obicei scrie versuri,
Unele sunt extraordinare, chiar așa, necitite, ele strălucesc
Precum stelele îndepărtate, am un suflet care nu prea își ascultă stăpânul,
Nu se lasă dresat, nu crede ușor pe oricine, dar,
Ehei,, când vede aurul din aproapele său,
Aleargă o sută de mile și mai mult,
Ocolește pământul, aduce plante exotice
și le depune la picioarele sfintei iubiri.
Dacă nici acum nu se găsește sufletul meu,
Îl las celui sau celei care l-a furat,
Sunt sigur că la ceva tot folosește.
Xxxxxxx
Să fii mai sfânt decât un sfânt,
să-lumineze ochii sfânta
care-a venit c-un piept ca stânca,
că vrem și roade,nu pământ.
Erai un nud ceva mai jos,
purtai un hyacint pe umăr,
miresele căutau sfios
să-și completeze-un magic număr.
Și ne-am uitat, ne-am tot uitat
până ce devenirăm aburi,
de când nici nu ne-am sărutat?
Mă doare inima în hamuri.
*8888988*
Noi pe Topolog urcam,
cu Topârcea discutam,
cumpărase-acel pământ
un bașibuzuc din Krâm.
Gândul ne era la Tarra,
Scarlett,Scarlett din Samara,
Mandelștam , prieten drag
nimerise în Gulag,
Dilibau,dilibau,
toți poeții aiurau,
numai Dante ne privea
cu un ochi de prin perdea,
ne vom re-ntâni,vă rog,
peste-un veac pe Topolog.
BMM
Boris M. Marian
. |
Abonați-vă la:
Postări (Atom)