De la o vreme
De la o vreme mi-e teamă să dorm, pentru ca moartea să nu
mă prindă în somn. I-am curte unei femei frumoase care s-a dovedit a fi însăși
moartea. M-am retras iute. Mi-a spus că este căsătorită. Fie. Se pare că mai
rentabil este să te joci cu bietele cuvinte, care te mai respectă uneori. Scriu
mulți. Scriu foarte bine. Exerciții la pian – splendide. Unii își dau duhul.
Alții rostesc prima oară cuvinte de iubire. Alții schimbă lumea, încearcă să o
schimbe. Îi citesc o mână de oameni.
Sunt mult mai mulți scriitori decât cititori. O fi bine, o fi rău? Fiecare pasăre pre limba ei piere. Nimeni nu renunță. Nici eu. Am avantajul că
nu mă iau în serios. Să vedem .
Sfințenie și nebunie,
Ines îl caută pe Ilie,
Ilie umblă-n car de foc,
Are breloc.
Eduardo era viața ei,
Berea se face din hamei.
I-arată ceasul, moartea vine
Ca o lumină-ntre lumine.
Onoare-n plus, onoare-n minus,
Ce să ne pese de Tarquinius?
Lucrezia, sfântă nebună
Aduce în cetăți furtună,
Nu-i inferioară păstoriței
Din galeriile Uffizi.
Prin foc și sabie vom trece
Cuvintele din zece-n zece.
Carducci, lasă-ne cu iambii,
Troheii, te închină sambei,
Manelei, mandea știe tot.
Mai scoate-o carte de tarot.
ÎNAINTE DE A ÎNCHIDE LIBRĂRIA MAI ADĂUGĂM…………..
Ai rostit discursul prea provocator,
mi-a spus sentențios doamna procuror,
laude ai adus „l-agenturi străine”,
mormăi și umbra lui C., din vechime,
ba ai persiflat scrisul lui Socrat,
îmi țipă-n ureche un aminofag,
am fost scuturat, dezintoxicat,
iar apoi, afară, m-am reinventat,
fată din Eladă, voce de zăpadă,
care te topești când asculți povești,
uit de orice blam, uit și de bairam,
când în vis te am, aur și balsam.
BORIS MARIAN